Castelul Hunedoarei, numit şi Castelul Corvinilor sau al Huniazilor, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinaţii de basm din Europa”.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcţie medievală cu dublă funcţionalitate (civilă şi militară) din România aflată încă "în picioare".
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinaţii de basm din Europa”.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcţie medievală cu dublă funcţionalitate (civilă şi militară) din România aflată încă "în picioare".
Istoric
Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stanca la picioarele căreia curge pârâul Zlasti. Este o construcţie impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. Acoperişurile sunt înalte şi acoperite cu ţiglă policromă. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Ioan de Hunedoara. Construcţia a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât şi drept reşedinţa feudală. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, Castelul Huniazilor în Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-73
îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. Galeria şi donjonul - ultimul turn de apărare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum şi Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părţi ale construcţiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepţii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate şi Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereţi (printre ele se găsesc şi portretele domnilor Matei Basarab din Ţară Românească şi Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legendă cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântână, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conţinutul descifrat de specialişti este Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte că rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserica.
Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stanca la picioarele căreia curge pârâul Zlasti. Este o construcţie impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. Acoperişurile sunt înalte şi acoperite cu ţiglă policromă. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Ioan de Hunedoara. Construcţia a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât şi drept reşedinţa feudală. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, Castelul Huniazilor în Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-73
îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. Galeria şi donjonul - ultimul turn de apărare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum şi Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr franciscan) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părţi ale construcţiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepţii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate şi Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereţi (printre ele se găsesc şi portretele domnilor Matei Basarab din Ţară Românească şi Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legendă cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântână, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conţinutul descifrat de specialişti este Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte că rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserica.
Localizare
Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localităţii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmând DJ 687 până în oraşul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii şi Libertăţii. Vezi harta: Geografic monumentul este situat în centrul judeţului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificaţii estice ale munţilor Poiana Ruscă.
În prezent
În anul 2014, castelul a fost vizitat de peste 230.000 de turişti.
Accesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) până în dreptul localităţii Santuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmând DJ 687 până în oraşul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Santuhalm urmând bulevardele Traian, Republicii şi Libertăţii. Vezi harta: Geografic monumentul este situat în centrul judeţului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificaţii estice ale munţilor Poiana Ruscă.
În prezent
În anul 2014, castelul a fost vizitat de peste 230.000 de turişti.
Program şi tarife:
Castelul Corvinilor e deschis zilnic, între 9 şi 17, ultima intrare făcându-se cu 40 de minute înainte de închidere. În februarie 2015, castelul va fi închis pentru filmările la pelicula Vlad Ţepeş.
Tarife: adulţi 25 lei, elevi şi studenţi 5 lei (în baza carnetului), pensionari 10 lei (în baza cuponului de pensie).
Adresa: Str. Castelului 1-3, Hunedoara.
Castelul Corvinilor e deschis zilnic, între 9 şi 17, ultima intrare făcându-se cu 40 de minute înainte de închidere. În februarie 2015, castelul va fi închis pentru filmările la pelicula Vlad Ţepeş.
Tarife: adulţi 25 lei, elevi şi studenţi 5 lei (în baza carnetului), pensionari 10 lei (în baza cuponului de pensie).
Adresa: Str. Castelului 1-3, Hunedoara.