Castelul Peleş este un palat din Sinaia, construit între 1873 şi 1914. Fosta reşedinţă de vară a regilor României, în prezent este muzeu.
Descriere generală
Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţă de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866-1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleş este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele maiimportante monumente de acest fel din Europa celei de-a două jumătăţi a secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al României în 1866, vizitează pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumuseţea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotărăşte construirea unui castel într-un loc retras şi pitoresc: Piatră Arsă. Câţiva ani mai târziu, în 1872, el cumpără terenul (1000 de pogoane), iar lucrările încep în 1873, sub conducerea arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman. Mai întâi, lucrătorii au depus eforturi pentru a stăpâni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de apă sau alunecările de teren.
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajărilor; în tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, în detaliu, lucrările. În 1875 se pune piatră de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede româneşti cu chipul lui Carol I.
În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleşului, pe care domnitorul l-a văzut că pe un „sediu” al noii dinastii. Iar aşezarea să pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea graniţa României cu Austro Ungaria. Dar, ulterior, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul a ajuns să fie amplasat chiar în inima ţării.
Peleşul a căpătat apoi o tot mai mare importantă, devenind reşedinţa de vară a familiei regale române, care petrecea aici destul de multă vreme, de obicei din mai până în noiembrie. Aici s-au ţinut importante întruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroana din 1914 (când s-a hotărât neutralitatea României din primul război mondial, care tocmai începuse) şi 1925.
Castelul a găzduit multe personalităţi ale vremii, scriitori, muzicieni, dar şi regi şi regine. Cea mai importantă vizită a fost aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, în 1896. Acesta a făcut o mulţime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuseţea şi bogăţia castelului. În 1906 se aştepta o nouă vizită a împăratului, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, însă vizită lui Franz Joseph nu a mai avut loc.
Un calcul sumar arată că între 1875 şi 1914 s-au cheltuit la Peleş peste 16 milioane de lei-aur.
Descrierea întregului domeniu
Chiar după inaugurarea să din 1883, Peleşul a mai suferit modificări, extinzându-se mereu. La formă actuală s-a ajuns abia în 1914 (anul morţii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Turnul central măsoară nu mai puţin de 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, în zona au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul.
Peleşul are şi o sala de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus lojă regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală.
Pe lângă castel au fost construite Pelişorul, Corpul de Garda, Economatul, Casă de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică şi Vila Sipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta, au locuit la casă de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleşul a fost primul castel complet electrificat din Europa.
Peleşul a avut o importantă deosebită pentru istoria ţării noastre. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al ÎI-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc şi primul botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foişor, s-a născut fiul sau, regele Mihai I. În 1921, are loc la Peleş, nuntă principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al ÎI-lea, la care participa o mulţime de personalităţi ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului castelului Peleş (50 de ani de la începerea lucrărilor).
Din punct de vedere arhitectonic, castelul Peleş e construit în stil neorenascentist german. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din Europa, fiind dotat încă de la început cu câteva elemente moderne: lift interior, încălzire centrală şi, în special, uzina electrică proprie, amplasată pe malul pârâului din apropiere. Peleşul are 170 de încăperi, dintre aceste doar 10 fiind accesibile turiştilor (printre ele, Sala Maură, Salonul Florentin, Sala Coloanelor, Sala Armelor). În castel se află mai multe colecţii valoroase de sculpturi, armuri, picturi, tapiserii, mobilier, obiecte de ceramică, argint şi porţelan.
Muzeul Peleş
Castelul a fost declarat muzeu în 1953. În ultimii ani ai regimului comunist, între 1975 - 1990, Nicolae Ceauşescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate în acest domeniu au fost cele de întreţinere, militare şi personalul de pază. Întreagă zonă a fost declarată o zonă de interes protocolar.
Cele mai importante săli de vizitat sunt:
Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi statuete. Plafonul mobil din sticlă, acţionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să admire seninul cerului în nopţile de vara. A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.
Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur. Chiar şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie: uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărţi, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.
Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4.000 de piese europene şi orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai preţioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în România.
Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurthala.
Sala Florentina, denumită şi Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre şi decoraţiunile în stilul neorenasterii italiene.
Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo.
Sala de teatru are 60 de locuri şi lojă regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.
Sala de Concerte, amenajată în 1906, se află la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Blüthner şi o orgă Rieger cu două claviaturi.
Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.
Alte săli sunt:
Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucerna, Elveţia.
Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător şi un pupitru pentru audienţe.
Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 şi are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea.
Salonul Turcesc care adăposteşte o colecţie de vase turceşti şi persane în alamă.
Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Vitraliile Castelului Peleş au fost cumpărate şi montate între 1883 şi 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveţia şi Germania, piese datând din secolele XV şi XVII.
De jur împrejurul sau, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara.
După Castelul Bran, Peleşul este considerat al doilea muzeu din ţară căutat de turişti. Numai în anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din ţară dar şi din SUA, Australia, Japonia şi Nouă Zeelandă. În primele şase luni din 2010, 80.000 de turişti au vizitat castelul Peleş.
Importantă Castelului este dată şi de măsurile de securitate existente: pază militară, supraveghetori şi camere video.
Castelul a fost declarat muzeu în 1953. În ultimii ani ai regimului comunist, între 1975 - 1990, Nicolae Ceauşescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate în acest domeniu au fost cele de întreţinere, militare şi personalul de pază. Întreagă zonă a fost declarată o zonă de interes protocolar.
Cele mai importante săli de vizitat sunt:
Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi statuete. Plafonul mobil din sticlă, acţionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să admire seninul cerului în nopţile de vara. A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.
Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur. Chiar şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie: uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărţi, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.
Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4.000 de piese europene şi orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai preţioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în România.
Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurthala.
Sala Florentina, denumită şi Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre şi decoraţiunile în stilul neorenasterii italiene.
Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo.
Sala de teatru are 60 de locuri şi lojă regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.
Sala de Concerte, amenajată în 1906, se află la etajul I. Instrumentele muzicale prezente aici sunt un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Blüthner şi o orgă Rieger cu două claviaturi.
Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei (care n-a mai avut loc) a împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.
Alte săli sunt:
Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucerna, Elveţia.
Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător şi un pupitru pentru audienţe.
Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 şi are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea.
Salonul Turcesc care adăposteşte o colecţie de vase turceşti şi persane în alamă.
Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Vitraliile Castelului Peleş au fost cumpărate şi montate între 1883 şi 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveţia şi Germania, piese datând din secolele XV şi XVII.
De jur împrejurul sau, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni şi vase ornamentale din marmură de Carrara.
După Castelul Bran, Peleşul este considerat al doilea muzeu din ţară căutat de turişti. Numai în anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din ţară dar şi din SUA, Australia, Japonia şi Nouă Zeelandă. În primele şase luni din 2010, 80.000 de turişti au vizitat castelul Peleş.
Importantă Castelului este dată şi de măsurile de securitate existente: pază militară, supraveghetori şi camere video.
Localizare
Castelul Peleş este situat în Sinaia, pe Valea Prahovei, (la 44 km de Braşov şi la 122 km de Bucureşti), pe drumul european E60 (DN1). Pe calea ferată există numeroase trenuri care pleacă din Ploieşti sau Braşov cu destinaţia Sinaia.
De curând când a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde atât etajul I, cât şi mansardele I şi II. Aşa încât rămâne un singur etaj (de altfel şi ultimul) nedeschis publicului, etaj care serveşte drept loc pentru
Castelul Peleş pe reversul bancnotei de 500 de lei, emise în anul 1941.
depozitarea diferitelor obiecte, tablouri etc. Ghidajul este disponibil în cinci limbi străine. În luna noiembrie a fiecărui an, Castelul Peleş este închis pentru curăţenie generală.
Program şi tarife:
Vara (15 mai – 15 sept): marţi 11 – 16.15, miercuri-uiminica 9.15 – 16.15, luni închis.
Iarnă (16 sept – 14 mai): miercuri 11.15 – 16.15, joi – duminică 9.15 – 16.15, luni şi marţi închis.
Preţul biletelor: Expoziţia de baza, Parter – 45 min:
Adulţi – 20 RON
Pensionari – 10 RON
Elevi, studenţi – 5 RON
Card Euro < 26 – 5 RON
Tur opţional 1:
Parter + Etaj I – 1h15min
Adulţi – 50 RON
Pensionari – 25 RON
Elevi, studenţi – 12,5 RON
Card Euro < 26 – 12,5 RON
Tarife vizitare Castelul Pelişor
Adulţi – 20 RON
Pensionari – 10 RON
Elevi, studenţi – 5 RON
Card Euro <26 – 5 RON
Tarife vizitare Castelul Peleş + Pelişor
Peleş: Parter + Pelişor: Complet – 2h
Adulţi – 30 RON
Adresa: Aleea Peleşului 2, Sinaia 106100
Vara (15 mai – 15 sept): marţi 11 – 16.15, miercuri-uiminica 9.15 – 16.15, luni închis.
Iarnă (16 sept – 14 mai): miercuri 11.15 – 16.15, joi – duminică 9.15 – 16.15, luni şi marţi închis.
Preţul biletelor: Expoziţia de baza, Parter – 45 min:
Adulţi – 20 RON
Pensionari – 10 RON
Elevi, studenţi – 5 RON
Card Euro < 26 – 5 RON
Tur opţional 1:
Parter + Etaj I – 1h15min
Adulţi – 50 RON
Pensionari – 25 RON
Elevi, studenţi – 12,5 RON
Card Euro < 26 – 12,5 RON
Tarife vizitare Castelul Pelişor
Adulţi – 20 RON
Pensionari – 10 RON
Elevi, studenţi – 5 RON
Card Euro <26 – 5 RON
Tarife vizitare Castelul Peleş + Pelişor
Peleş: Parter + Pelişor: Complet – 2h
Adulţi – 30 RON
Adresa: Aleea Peleşului 2, Sinaia 106100